Reforma administrativă România trebuie să reducă birocrația și numărul structurilor locale. Un aparat public supradimensionat consumă resurse și atrage forță de muncă din sectorul privat. Reducerea treptată a numărului de primării, digitalizarea și comasarea instituțiilor pot crește eficiența statului. Reforma trebuie realizată gradual, fără șocuri sociale, prin blocarea angajărilor și reducerea naturală a personalului. Obiectivul trebuie să fie clar: un stat mai suplu, servicii publice mai bune și mai mulți oameni implicați în producție, investiții și crearea de valoare.
Astăzi, partidele politice se comportă prea des ca instituții de plasare a forței de muncă în stat. Ele ar trebui să fie instrumente pentru administrarea eficientă a României. În schimb, administrația publică a devenit un important furnizor de locuri pentru oamenii apropiați partidelor. De aceea, reforma administrativă în România nu mai poate fi amânată.
România are nevoie de un stat mai eficient, nu de un stat mai mare. Administrația trebuie să deservească cetățeanul și economia, nu să devină un scop în sine.
Statul trebuie să ajute economia, nu să concureze cu ea
Numărul angajaților publici trebuie să fie suficient pentru furnizarea unor servicii de calitate. Aceste servicii trebuie să simplifice viața cetățenilor și activitatea companiilor. Totuși, aparatul public nu trebuie să atragă masiv forța de muncă din sectorul privat.
Statul nu trebuie să concureze cu firmele pentru oameni. Dimpotrivă, el trebuie să ajute companiile să devină mai productive și mai competitive. Serviciile publice eficiente trebuie să reducă timpul pierdut, birocrația și costurile suportate de economie.
Atunci când administrația devine prea mare, efectul poate fi exact opus. Sectorul privat pierde oameni, iar presiunea fiscală necesară finanțării statului crește. Prin urmare, echilibrul dintre administrație și economia productivă trebuie permanent urmărit.
Reforma administrativă în România trebuie să înceapă cu primăriile
România are astăzi peste 3.000 de primării. Este un număr foarte mare raportat la populația țării și la realitățile demografice actuale. Japonia are peste 120 de milioane de locuitori și mult mai puține administrații locale.
În Europa avem și exemplul Olandei. Olanda are o populație apropiată de cea a României, dar sub 400 de municipalități. Desigur, sistemele administrative nu pot fi comparate mecanic. Totuși, diferențele arată dimensiunea problemei pe care România trebuie să o discute.
Avem prea multe structuri administrative raportat la populația deservită efectiv. Multe dintre acestea funcționează în comunități care au pierdut o parte importantă din populație.
Populația reală este mai mică decât arată evidențele
Comparațiile devin și mai importante atunci când analizăm migrația externă. Aproximativ 5,7 milioane de români trăiesc în diaspora. În același timp, mai puțin de cinci milioane de persoane lucrează în sectorul privat din România.
În realitate, populația prezentă permanent în țară este mai redusă decât arată multe evidențe administrative. Acest lucru este vizibil mai ales în orașele mici și în comunele depopulate.
Numeroși cetățeni figurează cu domiciliul în România, dar locuiesc și muncesc în străinătate. De aceea, raportarea aparatului public doar la populația oficială poate crea o imagine incompletă. Trebuie analizată și populația care locuiește efectiv în fiecare comunitate.
Prea puțini oameni susțin întregul sistem
România are aproximativ 1,3 milioane de angajați în sectorul public. De asemenea, avem aproximativ cinci milioane de pensionari și aproximativ patru milioane de copii. Pentru susținerea sistemului avem aproximativ cinci milioane de oameni care lucrează în sectorul privat.
Este mult prea puțin pentru o economie care dorește să se dezvolte sănătos. România are nevoie de o bază productivă mult mai largă. Un angajat din mediul privat susține prin taxe o parte importantă din funcționarea statului.
În același timp, el trebuie să își susțină propria familie și propriile cheltuieli. Presiunea economică devine astfel foarte mare. De aceea, România trebuie să crească numărul oamenilor implicați în activități productive.
Datoria crește atunci când consumăm mai mult decât producem
Dezechilibrul dintre consum și producție produce efecte asupra întregii economii. România consumă mai mult decât produce, iar diferența este acoperită prin importuri. Aceste importuri trebuie plătite prin exporturi, investiții, transferuri sau împrumuturi.
Când producția internă este insuficientă, presiunea asupra datoriei crește. În același timp, cetățenii se împrumută pentru a-și menține nivelul de trai. Statul se împrumută pentru a acoperi propriile dezechilibre bugetare.
Astfel, o parte din costurile prezentului este transferată către generațiile următoare. Această evoluție nu poate continua la nesfârșit. O economie sănătoasă trebuie să producă mai mult și să depindă mai puțin de datorie.
România ar trebui să ajungă la maximum 500 de administrații locale
De aceea, reforma administrativă România trebuie să devină o prioritate națională. România trebuie să reducă drastic numărul administrațiilor locale cu aparate proprii. Obiectivul poate fi maximum 500 de unități administrativ-teritoriale cu structuri administrative proprii.
Această schimbare ar permite concentrarea resurselor și profesionalizarea administrației. În plus, serviciile publice ar putea fi digitalizate și standardizate mult mai ușor. Primăriile mai mari ar putea avea specialiști mai bine pregătiți.
Astfel, administrația locală ar putea deveni mai profesionistă și mai eficientă. Cetățenii ar primi servicii mai bune, iar costurile administrative ar putea scădea.
Reforma nu trebuie făcută prin concedieri brutale
Reducerea aparatului administrativ nu înseamnă concedierea imediată a unui număr mare de oameni. Un stat responsabil nu rezolvă o problemă socială creând imediat o altă problemă socială. Soluția trebuie să fie graduală și predictibilă.
În primul rând, angajările în anumite structuri pot fi blocate pentru câțiva ani. Apoi, personalul se poate reduce natural prin pensionare și prin plecări voluntare. În paralel, instituțiile cu atribuții similare pot fi comasate.
Digitalizarea poate reduce și ea necesarul de personal administrativ. Astfel, reforma poate fi realizată fără șocuri sociale majore. În același timp, noile generații pot fi orientate mai mult către sectorul privat productiv.
Economia are nevoie de mai mulți oameni care produc
România nu poate prospera dacă o parte prea mare din forța de muncă depinde de buget. Avem nevoie de mai mulți oameni în companii productive. Avem nevoie de antreprenori, ingineri, muncitori, cercetători și specialiști.
De asemenea, avem nevoie de mai multe investiții și de mai multă producție internă. Fiecare om orientat spre economia productivă poate contribui la creșterea prosperității. Administrația publică rămâne, desigur, esențială.
Însă rolul ei este să susțină economia, nu să o înlocuiască. Un stat eficient creează reguli clare și servicii bune. Apoi, permite societății și economiei să se dezvolte.
Reforma administrativă lovește în rețelele de putere
Problema este că reforma administrativă afectează direct numeroase rețele politice locale. În jurul administrațiilor s-au construit grupuri de interese și dependențe economice. De aceea, foarte puțini lideri politici susțin consecvent o asemenea schimbare.
Reforma înseamnă mai puține funcții, mai puține poziții și mai puține resurse controlate politic. Prin urmare, rezistența la schimbare este ușor de înțeles. Totuși, interesul public trebuie să fie mai important decât interesul de partid.
Această reformă este, mai devreme sau mai târziu, inevitabilă. Întrebarea este dacă o facem organizat sau suntem obligați de crize.
Reformele majore au nevoie de lideri curajoși
Reformele importante rareori apar spontan. Ele trebuie construite, explicate și aplicate de lideri competenți și hotărâți. În plus, oamenii trebuie să înțeleagă avantajele schimbării.
Administrațiile locale nu vor cere singure reducerea propriilor structuri. De aceea, reforma trebuie asumată la nivel național. Este nevoie de reguli clare, termene realiste și obiective măsurabile.
În același timp, comunitățile trebuie să își păstreze identitatea și reprezentarea locală. Comasarea administrațiilor nu înseamnă dispariția comunităților. Înseamnă reducerea costurilor administrative și folosirea mai eficientă a resurselor.
România are nevoie de un stat mai eficient
România are nevoie de un stat mai eficient, nu de un stat mai mare. Avem nevoie de mai puțină birocrație și de mai multă economie productivă. Avem nevoie de mai puține structuri administrative și de servicii publice mai bune.
De asemenea, avem nevoie de mai mulți oameni care produc, investesc, construiesc și creează valoare. Reforma administrativă în România trebuie să urmărească exact acest obiectiv. Statul trebuie să fie mai simplu, mai profesionist și mai apropiat de cetățean.
În același timp, economia trebuie lăsată să respire și să se dezvolte. Aceasta este una dintre reformele fundamentale de care România are nevoie.
Dacă ești de acord cu această reformă, distribuie și tu acest mesaj.
